Ornamente si felicitari de Pasti

         Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi.

        Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mărită, îmbucurătoare şi solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.

   

Martie - martisoare, felicitari, ornamente

 

              1 Martie nu este doar ziua in care se daruiesc martisoare celor dragi, ci si prima zi a primaverii. Astfel, luna martie a capatat o importanta deosebita in calendar. In vechime, la geto-daci, anul nou incepea pe 1 Martie. Calendarul popular al acestora avea doua anotimpuri: vara si iarna, iar martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urari de bine, sanatate, dragoste si bucurie. In trecut, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu sau in alb si negru, reprezenta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul fie era legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se auzea cucul cantand, infloreau ciresii, veneau berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele si da-mi albetele”. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

Mai multe modele pe http://www.didactic.ro/materiale-didactice/118241_martisoare





 

Cosulet pentru mama

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/cosulet-pentru-mama

Cosulet realizat din sapun

Excursii

           Excursia reprezintă o formă de activitate extraşcolară care face posibil contactul nemijlocit cu lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală.

           Cu ajutorul excursiei se pot transmite noi cunoştinţe, se pot fixa şi sistematiza cunoştinţele dobandite la lecţii,se realizează aplicaţii practice, se pot verifica diferite cunoştinţe căpătate in şcoală sau în alte excursii sau vizite.

           Excursia şi drumeţia cultivă dorinţa de a călători,de a cunoaşte, de a şti cat mai mult, de a caştiga prin propriile forţe cunoştinţe noi, de a se supune unui program de lucru în care activitatea intelectuală este împletită cu munca fizică.

            Invatatorul are în excursie numeroase posibilităţi de a traduce în viaţă  sarcinile procesului instructiv-educativ. Datorită faptului că este poate mai apropiat de elev decat in şcoala, reuşeşte să-l cunoască mai bine în toate manifestările lui şi, ca atare, să poată realiza mai fructuos sarcinile educaţiei morale.

            Excursia şi drumeţia mai contribuie intr-o largă măsură şi la educaţia estetică a elevilor, constituie un prilej de stimulare a creaţiei artistice, de cunoaştere a artei populare etc.

         O excursie temeinic organizată, cu o temă bine stabilită, deschide elevului posibilităţi variate de observare şi cunoaştere; el capătă deprinderi practice utile, care-i pot servi apoi şi în viaţă, fără să mai vorbim de faptul că rămane cu puternice amintiri. pe care nu le uită aşa de uşor.

 

Barajul Firiza

Tebea - Mormantul lui Ion Buteanu

Castelul de la Hunedoara

Cetatea Sarmisegetusa

Cetatea Devei

Alba Iulia - Marsul

La Tebea

Muzeul Satului Baia Mare - prima scoala din Somcuta Mare

Maini dibace

     

        Lecţiile de „Abilităţi practice/Educaţie tehnologică” contribuie la îmbogăţirea, aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor însuşite la celelalte obiecte de învăţământ, constituie în acelaşi timp un mijloc de aplicare în practică a unora din aceste cunoştinţe.

            Activităţile de „Abilităţi practice/Educaţie tehnologică” au un accentuat rol formativ-educativ. Elevii sunt solicitaţi la un efort intelectual susţinut în care sunt exersate spiritul de observaţie ca şi celelalte capacităţi şi procese intelectuale (gândirea, memoria, imaginaţia, limbajul, creativitatea şi altele).

            Prin exersare, în cadrul lecţiilor de „Abilităţi practice/Educaţie tehnologică”, elevii îşi formează priceperi, deprinderi, capacităţi şi aptitudini practice, adică învaţă ceea ce se cheamă „a şti să faci”. Elevii îşi pot cultiva spiritul aplicativ, îşi pot forma un comportament practic. Îndemânarea practică, o anumită abilitate în mişcările mâinilor prezintă însuşiri importante ale omului zilelor noastre.

            Lecţia de „Abilităţi practice/Educaţie tehnologică” poate contribui la educarea dragostei şi a respectului faţă de muncă, a comportamentului disciplinat şi a spiritului economic, la formarea capacităţii de apreciere corectă a muncii personale şi a celorlalţi, în spiritul cooperării, al întrajutorării, promovând competiţia şi evaluarea corectă a rezultatelor, la cultivarea spiritului gospodăresc şi a interesului pentru a obţine prin muncă mult şi bun, cu cheltuieli cât mai puţine, condiţie a progresului material şi spiritual.

Fiecare activitate desfăşurată în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice/Educaţie tehnologică conduce la achiziţionarea unor cunoştinţe, la  dezvoltarea unei anumite abilităţi, prin exersarea unor tehnici specifice.

 Fluturele - colaj din seminte

Fructe si legume haioase

 

Lucrari din seminte si frunze

Buchet de flori

 

 

Rama foto